La prufanazionu
A Nuscu, pu la festa ri nu Santu,
nu ciucciariellu avevano arriffatu;
pu lu paesu po’,
sott’a nu mantu,
lu faceva girà lu cumitatu.
Camminava lu ciucciu cu paura,
tunèa ‘ncoppa la groppa na figura:
quera bella figura ri lu Santu
steva attaccata llà, ‘ncoppa lu mantu.
Nu canu mò, vurennu sta funzionu,
rissu accussì:- Che prufanazionu! –
- Che vuoi ra me – li rissu quiru ciucciu:
i’ nun so’ omu, songu anumalucciu.
Iu portu la figura ri stu Santu,
però nun fazzu lu puliticantu
tanta personu nun crerunu a Ddiu
e fannu li santocchi, oj canu miu. –
Ruspunnivu lu canu:- Hai raggionu,
‘nci staci ggentu senza religgionu
che ri sata pulitica si pasci,
pu nun lassà la mangiatora vasci. –
Agostino Astrominica