La prufanazionu

 

 

 

A Nuscu, pu la festa ri nu Santu,

nu ciucciariellu avevano arriffatu;

pu lu paesu po’, sott’a nu mantu,

lu faceva girà lu cumitatu.

 

Camminava lu ciucciu cu paura,

tunèa ‘ncoppa la groppa na figura:

quera bella figura ri lu Santu

steva attaccata llà, ‘ncoppa lu mantu.

 

Nu canu mò, vurennu sta funzionu,

rissu accussì:- Che prufanazionu! –

- Che vuoi ra me – li rissu quiru ciucciu:

i’ nun so’ omu, songu anumalucciu.

 

Iu portu la figura ri stu Santu,

però nun fazzu lu puliticantu

tanta personu nun crerunu a Ddiu

e fannu li santocchi, oj canu miu. –

 

Ruspunnivu lu canu:- Hai raggionu,

‘nci staci ggentu senza religgionu

che ri sata pulitica si pasci,

pu nun lassà la mangiatora vasci. –

 

                                                Agostino Astrominica