Lu giru ri Nuscu

 

Pu finì in bellezza lu giru ri Nuscu a la corsa, ng'era la tappa a cronometru ra Sand'Andoniu a Ngoppa ru quindu. Currevanu na quinnicina ri guagliuni e lu distaccu tra lu primu e l'urdumu era minimu pucché Ngiulinu aveva ngiarmatu abbuoni, traguardi volandi e gran premiu ri la mundagna.

Lu guaiu era ca nisciuni tuneva lu rologgiu a cronometru e puru si l'avissimi tunutu, comu fà pu fà parti lu tiembu e li congorrendi a lu stessu mumendu?

-Nu guaiu a la vota- rucietti a Ngiulinu -pu lu cronometru si potu rimedià, pozzu piglià quiru ri patrumu, pucché nun si lu mettu mai e lu tenu sembu chiusu indu a nu tirettu, basta chi nun mi ni fazzu accorgi si no m'acciri ri mazzatu-

 

Pu paricchi sturiammi comu fà, ma nunn'arruvavami a truvà na cosa bona, quasi risperati vulevami annullà sta prova e fà na tappa normala a la sagliuta. Na sera però, capitava spissu quannu ndrírici ng'era Ngiulinu, mendri passiavami pu Ngoppacastiellu, ngi vunivu n'idea geniala: li truoni![1]

La furtuna vulivu ca andò lu "bezzarru"[2] ni rustavanu na vindina, quiri ri lu Natalu viecchiu, r'accattammi tutti, puru ca ngi ru feci pagà chiù cari ri quannu era tiembu loru.

 

Michelinu ngoppa l'urdumu stradonu[3] appicciava lu truonu, Ngiulinu ngoppa ru quindu faceva scattà lu cronometru e i' lu congorrendu . A partu nu truonu chi feci fetecchia, tuttu ivu a maraviglia, a ogni botta parteva unu, a ru cundrariu ri la classifica: l'urdumu, lu penurdumu, lu terzurdumu e manu, manu tutti l'ati.


                                                                                                                       Pietro Russo

[1] Petardi piuttosto innocui che si usavano nel periodo di Natale

[2] Un negozio in mezzo al corso, vi si trovava un po' di tutto e per questo motivo, credo, si chiamasse così. Da bazar?

[3] La partenza avveniva dove oggi c'è l'hotel Colucci, allora non c'era. L'arrivo era dove oggi si trova l'antenna RAI. Michelino accendeva i petardi a metà strada